- Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt prezumate comune, indiferent pe numele cui sunt înscrise.
- Bunurile moștenite, primite prin donație sau de uz personal sunt, de regulă, bunuri proprii și nu se împart.
- Cotele se stabilesc după contribuția fiecărui soț, iar munca în gospodărie și creșterea copiilor contează ca o contribuție.
- Dreptul de a cere partajul nu se prescrie.
Bunuri comune și bunuri proprii
În regimul comunității legale, care se aplică dacă nu ați încheiat o convenție matrimonială, bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei sunt bunuri comune (art. 339 Cod civil). Sunt bunuri proprii (art. 340 Cod civil), printre altele:
- bunurile dobândite prin moștenire, legat sau donație, cu excepția cazului în care s-a prevăzut expres că devin comune;
- bunurile de uz personal;
- bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț comun;
- drepturile de proprietate intelectuală asupra creațiilor proprii;
- despăgubirile pentru prejudicii personale și indemnizațiile de asigurare;
- bunurile dobândite cu bani proprii sau în schimbul unui bun propriu.
Bunurile cumpărate înainte de căsătorie rămân proprii. Dacă însă un bun propriu a fost renovat sau mărit cu bani comuni, celălalt soț poate avea un drept de creanță pentru acele investiții.
Cum se stabilesc cotele
Fiecare soț primește o parte din bunurile comune corespunzătoare contribuției sale la dobândirea lor (art. 357 Cod civil). Contribuția nu înseamnă doar salariul: munca în gospodărie și îngrijirea copiilor sunt considerate contribuție la cheltuielile căsătoriei (art. 326 Cod civil). În practică, în lipsa unor dovezi clare privind contribuții diferite, cotele sunt adesea egale (50% – 50%).
Partaj la notar sau în instanță
Partajul voluntar, la notar
Dacă sunteți de acord asupra modului de împărțire, încheiați un act de partaj la notar. Pentru imobile este obligatorie forma autentică. Este varianta cea mai rapidă: se poate finaliza în câteva zile.
Partajul judiciar, în instanță
Dacă nu există acord, partajul se cere în instanță, fie odată cu divorțul, fie separat. Etapele obișnuite:
- cererea de partaj, cu indicarea bunurilor și a valorii estimate;
- stabilirea bunurilor comune și a cotelor, prin înscrisuri, martori și interogatoriu;
- expertize de evaluare a imobilelor, autoturismelor și altor bunuri;
- hotărârea de partaj.
Instanța poate atribui bunurile în natură, poate atribui un bun unui soț cu obligarea lui la plata unei sulte (diferență de valoare) către celălalt sau, în ultimă instanță, poate dispune vânzarea bunului.
Ce se întâmplă cu creditul ipotecar
Partajul stabilește cui îi revine apartamentul, dar nu modifică automat contractul de credit. Dacă ambii soți sunt codebitori, banca poate cere plata de la oricare dintre ei până la acordul ei de schimbare a debitorului. De aceea, înțelegerea de partaj trebuie corelată cu o discuție cu banca.
Cât durează și cât costă
Partajul la notar durează câteva zile, iar costul constă în onorariul notarial și taxele de carte funciară. Partajul judiciar durează de regulă între 1 și 3 ani, în funcție de numărul bunurilor și de expertize. Taxa judiciară de timbru se calculează în funcție de valoarea bunurilor supuse împărțelii, la care se adaugă onorariile experților.
Întrebări frecvente
Da. Acțiunea de partaj nu se prescrie, deci poate fi introdusă oricând. Cu cât trece mai mult timp, cu atât este însă mai greu de dovedit contribuția și situația bunurilor.
Da, dacă a fost cumpărat în timpul căsătoriei cu bani comuni. Bunul este prezumat comun indiferent pe numele cui este înscris. Soțul care susține că bunul este propriu trebuie să dovedească acest lucru.
Da. Datoriile comune (de exemplu, creditele contractate pentru nevoile familiei) se iau în calcul la lichidarea regimului matrimonial. Față de creditor, însă, obligațiile rămân cele din contract.
Da. Codul civil permite partajul bunurilor comune și în timpul căsătoriei, prin act notarial sau în instanță. Bunurile neîmpărțite rămân comune.
Acest ghid are caracter informativ, reflectă legislația în vigoare la data actualizării și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, programați o consultație.
Discutați cazul cu un avocat din Oradea
Spuneți-ne pe scurt situația. Stabilim o consultație la cabinet sau online și vă explicăm clar opțiunile, riscurile și costurile.